Telemeaua de Sibiu a primit încă o recunoaștere internațională, fiind aleasă în top zece cele mai reprezentative produse cu (IGP) din Europa și China, în cadrul Expoziției Globale a Produselor cu Indicații Geografice (GIPE 2025), de la Beijing și premiată pentru calitatea deosebită și autenticitatea sa la nivel mondial.
‘Am venit la Beijing cu produsul nostru, Telemeaua de Sibiu, protejat la nivel european, produs natural, făcut din lapte de oaie nepasteurizat, care a obținut și un premiu. Am venit să ne prezentăm produsele și sperăm să putem intra și pe piața chineză. Gusturile lor în materie de brânză sunt puțin diferite de ale noastre: unii au spus că e un pic sărată, dar multora le-a plăcut. Putem veni și cu alternative. Nu am știut exact ce se cere aici, dar putem să facem o brânză, o telemea sau un cașcaval mai puțin sărate. Am fost deja contactați de diverse firme, multe dintre ele având colaborări cu companiile care aduc vin românesc pe piața chineză și care acum s-au arătat interesate și de produsele noastre’, a declarat, pentru AGERPRES, Florin Dragomir, președintele Asociației Producătorilor de Telemea de Sibiu.
Pe lângă Telemeaua de Sibiu, la târg au fost promovate și alte produse cu IGP, precum magiunul de prune, plăcinta dobrogeană, țuica, diverse sortimente de Salam de Sibiu deja recunoscute la nivel european, scrumbia de Dunăre afumată, sardeluțe marinate, salata de icre de știucă și de crap, Telemeaua de Ibănești, Cârnații de Pleșcoi, dar și câteva produse în curs de recunoaștere, precum batogul sau brânza Teaca.
La expoziție a fost prezent și grupul Alexandrion, care își propune să intre pe piața chineză. ‘Încă nu suntem pe piața din China. Oportunități sunt, e o piață nouă. M-a bucurat foarte mult interesul pentru produsele românești. Suntem un jucător important pe piața de profil, atât în Europa, cât și în lume, și suntem mândri că putem reprezenta România aici. Chinezii au fost plăcut surprinși, pentru că ei știau că whisky-ul este produs tradițional în Marea Britanie, Scoția, America sau Japonia. Dar au fost plăcut impresionați atât de produs, cât și de povestea din spatele lui. Am cunoscut și chinezi care au studiat în România, vorbesc foarte bine românește și cred că aceasta e o punte solidă pe care o vom consolida pentru un viitor parteneriat’, a declarat Dorin Șimo, brand manager.
De la expoziția internațională nu puteau lipsi nici vinurile, reprezentate de un producător din Prahova, dar și de un antreprenor care importă de mai mulți ani vinuri românești pentru a le comercializa pe piața chineză.
‘Avem o campanie în China de zece ani, în care produsul de bază este vinul de la Domeniile Panciu, dar acum avem și vinuri din Moldova, Ungaria, Italia. Ne-am lărgit spectrul: nu aveam foarte multă marfă, iar vânzările nu erau foarte bune, pentru că vinul românesc nu este suficient cunoscut aici. De-a lungul anilor, ne-am creat un cerc de clienți care cumpără și apreciază foarte mult soiurile autohtone. Nu vor să cumpere Cabernet Sauvignon din România, ci preferă Băbească, Fetească, Busuioacă. În general, publicul-țintă feminin cumpără vinuri dulci și demidulci, albe și roze, în timp ce bărbații cumpără vinuri seci, cât mai corpolente și cu cât mai multe grade, de regulă roșii. Până în pandemie am vândut relativ bine. La trei ani de la deschidere ajunseserăm la aproape un milion de dolari. După pandemie însă a urmat un mare declin. În general, piața a scăzut la o treime, dar la noi scăderea a fost chiar mai accentuată. După pandemie, chinezii și-au schimbat obiceiurile de consum: cumpără mai puțin, strictul necesar, evită produsele scumpe. Iar vinul românesc, comparativ cu vinurile din alte țări europene (Franța, Italia), este relativ scump’, a declarat antreprenorul Gabriel Jelea.
Odată cu Indicația Geografică Protejată, producătorii pot avea multiple avantaje: atestarea calității, recunoașterea dreptului de proprietate intelectuală asupra denumirii, promovare susținută de Ministerul Agriculturii la târguri naționale și internaționale și acces la programe europene dedicate promovării.
În prezent, aproximativ 30 de produse românești sunt recunoscute sau în curs de recunoaștere ca produse cu IGP la nivelul Uniunii Europene. Dintre produsele alimentare, 14 sunt deja recunoscute, șase se află în diverse etape de analiză la Comisia Europeană, iar alte nouă cereri, majoritatea pentru produse din zona Bihorului, sunt în analiză la Ministerul Agriculturii, potrivit reprezentanților instituției. La nivel european sunt recunoscute și nouă băuturi spirtoase, iar un alt produs urmează să fie recunoscut în curând.
Recunoașterea și atribuirea calității de produs cu IGP poate fi însă un proces de durată. Cel mai scurt timp pentru recunoașterea unui produs a fost de un an și două luni, iar cel mai lung a durat peste cinci ani de zile.
GIPE 2025 s-a desfășurat în perioada 19-21 septembrie 2025, la Centrul Internațional de Expoziții și Convenții din Beijing. Evenimentul face parte din implementarea Acordului China-UE privind Indicațiile Geografice și reprezintă o platformă internațională de cooperare comercială, de schimb de tehnologii, de integrare culturală și, nu în ultimul rând, de investiții în domeniul produselor cu Indicație Geografică Protejată (IGP) între China și partenerii globali. Anul acesta, evenimentul a reunit peste 300 de companii din întreaga lume care produc și promovează produse agroalimentare incluse în scheme de calitate europene și naționale. AGERPRES