Premierul Ilie Bolojan a susținut vineri o nouă conferință de presă, de data aceasta prezentând măsurile care se vor lua la nivel local pentru a economisi bani la buget și a reduce risipa de resurse.
“Sunt trei
direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O
direcție importantă este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în
administrația publică-locală”, a spus Bolojan.
Una din măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de
angajați, prin stabilirea număr maxim de oameni pentru fiecare localitate la nivel
național.
“Pentru primării indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general
primăriile au funcții asemănătoare, iar pentru consiliile județene pot fi indicatorii rafinați, nu
doar numărul de locuitori dintr-un județ, poate fi numărul de unități administrative sau dacă are
un spital județean în subordine sau dacă nu are un consiliu județean, atunci trebuie să aibă, de
exemplu, un mic compartiment, două-trei persoane care să gestioneze această activitate, sau în funcție de numărul de autorizații de construire pe care direcția arhitectului-șef le eliberează. Dacă le eliberează pentru toate unitățile administrative, dacă doar parțial, și în felul acesta vom
avea un număr maxim de angajați ai primăriilor din România”, a spus premierul.
El a explicat de ce este nevoie de această măsura, afirmând că sunt situații în care “avem primării cu un număr mic de angajați, care funcționează foarte
bine, și avem aceleași primării, având o populație asemănătoare, cu un număr mult mai mare
de angajați, unde nu se vede niciun plus de servicii, niciun plus de calitate”.
Ilie Bolojan a declarat și că sunt consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și avem consilii
județene mai mici, care au un număr de peste 200 de angajați și nu s-a constatat că la cele cu
număr redus sunt disfuncționalități în activitate sau că nu își gestionează problemele.
“Acolo unde personalul în administrațiile
publice locale a fost supradimensionat să trebuiască să fie redus, iar la autoritățile unde acesta
este deja redus, această măsură nu îi va afecta. Din potrivă, dacă periodic am avut
organigramele blocate și nu au mai putut face angajări, această măsură le va permite celor care
au personalul calculat în mod corect să aibă flexibilitate de a-și stabili organigramele așa cum
doresc”, a continuat el.
Premierul s-a referit și la o altă măsură pe care Guvernul o propune tot în zona de limitare vizează polițiștii locali.
El a precizat că în reședințele de județ avem cel mai mare număr de polițiști locali din România.
“Și aici avem situații în
care suntem la extreme, avem orașe care au un polițist la două mii de locuitori și avem alte
orașe de dimensiune asemănătoare care au numărul de polițiști care depășește limita legală,
de exemplu Buzău este în această situație, și care nu reușește să-i aducă sub limita legală
datorită proceselor care treneaz[ de ani de zile. Nu s-a constatat ca într-un oraș cu număr
mic de polițiști să avem infracționalitate sau problemele de curățenie, scăpată de sub control sau în orașul cu personalul poliției locale supradimensionat, lucrurile să
fie total diferite”, a adăugat premierul.
Prim-ministrul a mai spus că în multe domenii Poliția Locală și Poliția Națională au atribuții asemănătoare și, dacă toate camerele de lua vederi sunt duse într-un singur dispecerat, atunci toate polițiile își fac datoria mult mai bine, pentru că “o bună parte din zona de intersecții
aglomerate, zone pietonal, zone infracționale cu potențial ridicat sunt supravegheate și în felul
acesta putem să evităm suprapunerile de forțe, putem să clarificăm responsabilitățile, în așa fel
încât primarii să aibă un rol mai important în coordonarea activităților de ordine publică și
circulație pe componenta Poliției Naționale, iar per ansamblu întreg sistemul de ordine publică
să fie mult mai bine organizat, evitând, așa cum v-am spus, cheltuieli inutile și suprapuneri de
competențe”.
O altă măsură importantă este stabilirea unei grile de salarizare unică pentru
localitățile care nu-și acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuiele de personal. În prezent, fiecare consiliu local are competența să stabilească atât organigrama, deci numărul
de angajați, dar și grila de salarizare, nivelul de salarizare pentru fiecare angajat și grilă să
respecte o condiție importantă, să nu depășească salariul viceprimarului.
“În multe localități, grila de salarizare este integral foarte apropiată de salarul viceprimarului,
deci este dusă la maxim, foarte apropiat, în condițiile în care avem 25% din localitățile din
România, e vorba în principal de primării de comune, care nu își acoperă din veniturile proprii, nici cheltuielile cu salariile a angajaților respectivi. Prin urmare, stabilirea unei grile de
salarizare pentru aceste localități la nivelului național, pe care nu o vor putea depăși, dar vor
putea să coboare, dacă situația locală financiară impune acest lucru, este o decizie corectă,
având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu
sume importante și atunci, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să
existe o standardizare de cheltuieli la nivel național”, a spus Bolojan.
De asemenea, celelalte unități administrative, ale căror
venituri proprii le acoperă integral cheltuielile, își vor putea stabili, așa cum este și în
prezent, grila de salarizare și organigrama pentru a-și optimiza funcționarea și pentru a oferi
servicii cât mai bune.
O altă măsură este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiență
activității, cum ar fi gradul de colectare al impozitelor.
“Această prevedere a
fost amânată, deși este în Codul Finanțelor Publice Locale, în fiecare an prin legea bugetului.
Aceasta amânare a avut atât componente obiective, dar și grija de a nu deranja aleșii local. Componenta obiectivă era legată de capacitatea unui primar de a-și încasa taxele și impozitele. (…) În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficiență, sumele de la nivel
guvernamental vor fi repartizate direct proporțional cu ceea ce s-a realizat la nivel local”, a spus Ilie Bolojan.
O altă
măsură importantă este posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între
două-trei primării.
“Gândiți-vă că și în sectorul privat, de exemplu, sunt contabili, oameni din IT care deservesc mai
multe sisteme, mai multe companii. La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte
importantă și mă gândesc că un contabil poate să rezolve problemele de
contabilitate o jumătate de normă la o primărie, o jumătate la alta. Un secretar al unei primării,
practic, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat și nu sunt aceste volume, poate să
acopere, fără probleme, două primării.
Bolojan a vorbit și despre faptul că, în actuala legislație, pe lângă fiecare ales local, primar, viceprimar, președinte de
consiliu județean, vicepreședinte, există un număr de oameni în cabinet. Doi la un primar de
comună, unul la un viceprimar de comună, la un președinte de consiliu județean – 4.
“Cred că putem reduce acest număr, pentru că la nivel de țară numărul acestora
depășește 10.000 și, la fel cum ne vom propune ca și la nivel central să reducem aparatele de
consilier de pe lângă fiecare demnitar, cred că putem face acest lucru și la nivel local, în așa fel
încât să avem per total administrații mai eficiente, mai responsabile și am încredere că aleșii locali, din rândul cărora provin și eu, și am 16 ani de activitate continuă ca ales local, înțeleg că
putem funcționa mult mai bine, putem avea servicii mai bune pentru comunitățile noastre, cu
mai puțini bani, fiind în serviciu a oamenilor, dar folosind toate pârghiile pe care le avem la
dispoziție pentru acest lucru”, a conchis Bolojan.
Alte măsuri au fost prezentate de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Ministrul a declarat că se va propune o simplificare a procedurilor de
descentralizare, astfel încât să există posibilitatea, într-un termen cât mai rapid posibil, să
fie predate atribuții de la nivelul administrației publice centrale către nivelul administrației publice
locale, împreună cu resursele financiare aferente și unde este cazul și cu imobilele care însoțesc
aceste atribuții.
O măsură specifică în noul pachet fiscal este
aceea referitoare la descentralizarea activității organizării jocurilor de noroc, astfel încât
autoritatea locală, adică primăria, să aibă dreptul de a decide dacă autorizează, își dorește sau
nu autorizează, dacă nu își dorește efectuarea sau această activitate de jocuri de noroc pe raza
localității pe care o gestionează.
“De asemenea, autoritatea locală poate decide, în cazul în care răspunsul este afirmativ,
amplasarea acestor activități de jocuri de noroc pe o anumită zonă, pe anumite străzi pe care le
identifică după nevoia și interesul local. Autoritatea locală poate să decidă
instituirea unei taxe speciale, anuale, care se va plăti de către operatorul licențiat pe jocuri de
noroc, care desfășoară activitatea. Conform procedurii, în 30 de zile de la notificarea de la
operatorul licențiat că dorește să deschidă o asemenea activitate, autoritatea locală va putea
decide un acord sau un refuz”, a spus Attila.